Publicat in: PR & Comunicare
Aflu deunazi ca fostul meu angajator, Viorel Apetrei, a scos capul din nisip si ne-a amenintat cu plangere penala pentru calomnie. Stiu, stiu… va ganditi exact la acelasi lucru ca si mine. Asta este tot ce a putut scoate din el un “specialist in comunicare” de talia lui? Aparent asa este, doar o amenintare ridicola demna de un nea Gheorghe suparat ca l-a injurat nea Vasile in carciuma.
Cu aceeasi ocazie, acelasi “domn respectabil” s-a lansat in cateva tirade ale caror tinta eram eu, legandu-se de calitatea muncii mele prestate pe perioada in care am avut oroarea de a fi angajatul sau, situatie care necesita cateva explicatii. Bine, faptul ca sustine despre mine ca eram neperformant si scandalagiu nu constituie nici o surpriza. Toti fostii angajati Headline, in versiunea oficiala, “au fost dati afara pentru ca erau incompetenti si recalcitranti”. In versiunea neoficiala, dar reala, fiecare a avut motivele lui, obiective, pentru a pleca singur, aterizand toti prin firme mai mari, mai bine platiti si infinit mai bine apreciati pentru eforturile lor…
1. Sustine dansul sus si tare ca nu stateam pe la serviciu. Apai ce sa mai crezi despre aceasta declaratie, decat ca domnul Viorel Apetrei se comporta fix ca o femeiusca ieftina ce-si tuguie buzele prin Hi5, vesnic nemultumita si frustrata. Cand ma vedea ca stau la birou ma apostrofa imediat, pentru ca, vezi Doamne, el nu ma plateste pentru ore de sezut pe scaun, ci ca sa merg pe teren, sa ma intalnesc cu jurnalisti si sa caut oportunitati de promovare pentru clientii agentiei. Cand nu eram la birou, evident, eram plecat de la serviciu fara voie rezolvandu-mi probleme personale. Dar niciodata nu se putea pune problema ca sunt ocupat in interesul serviciului.
2. Cica nu imi faceam treaba si eram neperformant. Probabil datorita acestor calitati profesionale mi-au propus postul de director adjunct al agentiei. Nu stiu cum naiba se face, dar, atat in era pre-Headline cat si cea post-Healine, imi fac treaba si sunt foarte performant. Dovada proiectele pe care le-am construit de la zero cu resurse aproape de valoarea nula inainte de a ajunge la Headline, precum si aprecierile noului angajator pe care le-am si resimtit la buzunar. Va dati seama ce placuta este trecerea de la penalizari constante pentru motive ridicole si inventate la bonusuri de performanta.
3. Nu in ultimul rand, sunt scandalagiu. Un afront ce nici macar nu merita un raspuns, pentru ca el denota doar ingustimea inteligentei acestui domn, care se crede mare lider.
4. Angajatorii fug de mine. A fost de departe cea mai tare replica a acestui personaj. Probabil de aceea, in plina criza, mi-am gasit un loc de munca mai bun decat cel de la Headline, inca dinainte sa stiu ca voi pleca din agentie. Acum eu inteleg ca in mintea lui, acest domn are nevoie sa-si explice cumva esecul relatiilor profesionale cu angajatii sai, numai ca incearca intr-o maniera complet eronata.
5. Asta este pusa de la mine, doar ca sa vedeti cata valoare are cuvantul acestui mare lider. Dupa evaluarea anuala mi-au promis o marire de salariu de 30%, pe care au si platit-o timp de trei luni consecutive. Apoi brusc, fara nici un anunt sau vreo explicatie, au inceput sa imi plateasca vechiul salariu. Nici macar nu a avut barbatia sa vina la mine si sa imi spuna: “Claudiu, am fost prost, ti-am promis un salariu pe care nu ti-l pot plati. Putem gasi o solutie de compromis?” Evident, in momentul in care i-am batut obrazul pe aceasta tema reactia lui a fost vehementa: “De unde ai scos suma asta? Am semnat eu asa ceva? Eu nu-mi aduc aminte cand am discutat acest aspect.”
Persoana de o integritate remarcabila, nu-i asa?
Apropos, stati pe aproape, pentru ca o sa revin in curand cu un material in care o sa va povestesc cum se descurajeaza calitatea muncii la Headline.
Citit 3874 ori de catre 1015 vizitatori
Articole similare:
RSS pentru comentarii la acest articol. TrackBack URI
[...] Mai jos va las salecturati post-ul lui Claudiu Gedo , fost angajat al Headline [...]
Pingback de Tocmai PR-ul are nevoie de PR | MATACHE.NET — 23/09/2009 @ 16:54
[...] pentru a o putea ingurgita. Sau poate, cine stie, la bucatarie aveau complici vreunii dintre cei care ma urasc. Si pentru ca tabloul sa fie complet, supa respectiva avea un gust puternic de Knorr, care acoperea [...]
Pingback de Casa Adeli » Clientul Turmentat — 21/03/2010 @ 17:07