Publicat in: PR & Comunicare
Comunicarea este o necesitate umana elementara. Din cele mai vechi timpuri (chiar dinainte de a se da maimuta jos din copac), indivizii speciei noastre au cautat modalitati de a-si unifica intr-o forma sau alta “limbajul” pentru a se face intelesi. Initial acest lucru s-a intamplat in sanul familiei, apoi al tribului, urcand incet-incet pe scara evolutiei pana la nivelurile statale. Astfel s-au nascut limbile nationale. In Romania limba nationala recunoscuta astfel si de catre Constitutia Romaniei este limba romana. Ceea ce, cel putin pe noi (cei implicati in comunicare) ar trebui sa ne oblige sa o folosim ori de cate ori transmitem in mod oficial ceva.
Realitatea din teren este, ca de fiecare data, diferita de teorie, acesta fiind si motivul pentru care exista aproape oriunde pe glob diferente semnificative intre limba oficiala recunoscuta ca atare de catre institutia abilitata (in cazul Romaniei aceasta fiind Academia Romana) si limba vorbita efectiv de catre popor. Asa s-a nascut limba populara. 
De-a lungul istoriei limba noastra a suferit foarte multe modificari imprumutand de ici de colo cuvinte sau expresii necesare pentru a imbogati lexicul si a reprezenta elemente pentru care nu existau corespondente in limba romana. Acesta reprezinta un proces natural si benefic oricarei limbi. Dar, ca orice lucru bun, utilizarea sa in exces dauneaza grav. Asa se intampla atunci cand, dintr-un exces de aroganta sau snobism, introduci in limba populara termeni din limbi straine fara ca limba nationala sa aiba nevoie de asa ceva. Acest fenomen a fost portretizat exceptional de coana Chirita (nascuta din penita lui Vasile Alecsandri). Asa s-a intamplat cu limba franceza in perioada pasoptista, cu limba germana in perioada regala si o putem vedea cu propriii ochi astazi cu limba engleza.
Consider ca este de datoria noastra sa incercam sa comunicam si sa pastram acest tezaur national reprezentat de limba pe care o vorbim, chiar daca, teoretic, fiecare este liber sa vorbeasca exact asa cum vrea atata timp cat se face inteles. In ceea ce priveste PR-ul si comunicarea, utilizarea limbii romane fara a fi manjita de englezisme cred ca ar trebui sa reprezinte o obligatie si sa dea masura profesionalismului consultantului respectiv.
Este inadmisibil sa ajungem in situatia de a vedea ditamai “managing partner”-ul unei agentii PR (apropos: este chiar atat de rusinos sa folosesti termenul partener?) care sa promoveze prin limbajul sau expresii precum “customizam” (in loc de personalizam), “dezvoltarea business-ului” (in loc de dezvoltarea afacerii) si multe altele. Este adevarat ca exista domenii dinamice sau tehnice (precum IT-ul) unde pot aparea termeni intraductibili sau tehnologii noi pentru care nu exista cuvinte romanesti care sa le reprezinte corect, situatie in care este indicat sa lasi denumirea in engleza, eventual cu o scurta explicatie intre paranteze sau la finalul documentului. Insa vorbirea curenta si oficiala a unui consultant de comunicare nu ar trebui, sub nici o forma, sa inlocuiasca termenii romanesti consacrati. Multi recurg la aceasta solutie pentru a crea un sentiment de autoritate, care este fals insa si usor de detectat. Pana la urma un specialist in comunicare bun stie sa comunice eficient in limba lui, unul slab crede ca obtine mai multa autoritate si succes utilizand excesiv aceste englezisme.
Daca sunteti in situatia de a le utiliza, involuntar/din obisnuinta, iata cativa pasi prin care sa puteti scapa de acest obicei nefericit:
1. Scrieti textul exact asa cum vreti, inclusiv cu englezisme.
2. Cititi si corectati textul. In acelasi timp subliniati toate englezismele utilizate.
3. Luati fiecare englezism, pe rand, si inlocuiti-l in text, direct, cu termenul romanesc cel mai potrivit (credeti-ma o sa puteti inlocui astfel cel putin 90% dintre englezisme)
4. Reformulati frazele, unde este necesar, pentru a utiliza corect topica si sintaxa limbii romane.
Iar acum, sa lansez si controversa
Ce ar fi mai indicat sa se foloseasca: PiaR (Public Relations) sau RePe (Relatii Publice)?
Citit 3237 ori de catre 732 vizitatori
Articole similare:
RSS pentru comentarii la acest articol. TrackBack URI
Cel mai corect ar fi sa se foloseasca RePe si nu doar pt prescurtarea din romana ci si de la cea din franceza relations publiques.
Se stie ca in limba romana s-au imprumutat multe neologisme din franceza sau italiana pentru pastrarea latinitatii limbii.
Comentariu de cristi — 24/03/2010 @ 01:07