Publicat in: Jocuri & IT
Probabil multa lume se intreaba ce o fi cu jocurile astea de sucesc mintile atator tineri intr-atat incat s-a ajuns sa se vorbeasca chiar de dependenta de jocuri video. Nedumerirea vine din faptul ca foarte putini din cei care privesc acest fenomen din exterior inteleg cum actioneaza jocurile asupra psihicului uman si nici nu si-au pus problema vreodata in acest mod.
Adevarul crud este ca jocurile, si nu ma refer aici doar la jocurile PC ci la orice activitate umana ce poate fi incadrata in aceasta categorie, profita de patru slabiciuni umane importante.
1. Alea (noroc/sansa) sau mai degraba credinta omului in noroc. Este sentimentul sau emotia pe care se bazeaza cam toate jocurile de noroc, de la poker la ruleta. Atractia oamenilor fata de acest gen de jocuri nu se datoreaza doar posibilitatii de castiguri materiale imediate ci si faptului ca un eventual esec poate fi pus in carca ghinionului si nu a deciziilor personale eronate. Daca ati avut vreodata in mana trei asi asteptand cu infrigurare sa intre al patrulea, atunci sunt convins ca stiti la ce tip de emotie ma refer.
2. Mimicry sau tentatia de a simula viata intr-un alt mod. The Sims este cel mai elocvent exemplu in aceasta directie (probabil acum succesul acestui joc este pus intr-o cu totul alta lumina). Si poate nu in mod surprinzator jocurile care ating aceasta coarda sensibila au un succes enorm la femei (fara nici o gluma sau aluzie nepotrivita).
3. Vertigo sau placerea omului de a se lasa transportat intr-o lume fantastica complet diferita de realitatea unori cruda a vietii cotidiene. Hmm, va suna cumva familiara expresia de mai devreme? Ati putea spune ca nu exista joc care sa nu incerce acest lucru.
4. Nu in ultimul rand Agon sau spiritul competitiv al oamenilor. Tuturor ne place sa ne testam limitele si, pentru ca nu intotdeauna ne putem permite sa ne masuram abilitatile in mod concret (nu cred ca un turnir real ne-ar face foarte bine), alegem calea cea mai la indemana, aceea a jocurilor. Agon are si o forma mai avansata denumita Fiero (personal triumph over adversity) spre care tind marea majoritate a jocurilor video si PC. Fiero este acea exaltare maxima pe care un om o poate avea atunci cand a reusit sa treaca peste un obstacol ce parea imposibil. Este, ca sa dau niste exemple din viata reala, ceea ce simte un fotbalist care inscrie golul victoriei in ultima secunda a prelungirilor, ceea ce simte naufragiatul cand vede prima corabie dupa ani de zile petrecuti pe o insula pustie, este ceea ce simti cand ai reusit sa invingi un boss imposibil in ultimul nivel al jocului tau preferat.
Dragi parinti sper ca incep sa fac putina lumina in lumea aceasta nebuloasa a gamerilor. 
Citit 3493 ori de catre 721 vizitatori
Articole similare:
RSS pentru comentarii la acest articol. TrackBack URI
Hej! Tack så mycket!
Adică_ca să spun așa, mulțumesc mult, boierule! Pentru frumoasa recomandare, am roșit de încântare 
Comentariu de LiaLia — 08/02/2011 @ 23:28
cu placere
Comentariu de Claudiu — 08/02/2011 @ 23:32
[...] Jocul “the Conqueror” [...]
Pingback de Claudiu Gedö » Blog Archive » Parerea voastra — 10/02/2011 @ 00:00